"One must still have chaos in oneself to be able to give birth to a dancing star."

Aprinzi o lumânare Te rogi pentru Binele tău Lumânarea arde Timpul trece Binele nu vine Camera se umple de fum Răul e negru, acoperă tot Încerci să stingi fitilul Dar se tot aprinde Din nou şi din nou Binele nu vine! E prea mult fum, miros de lumânare arsă Camera nu mai are aer Răul e negru! Tu te rogi să treacă, să se stingă Răul nu pleacă, te vrea pe tine Lumânarea se-aprinde fără vreun chibrit Te sperii, urlii, te rogi la fum Focul te arde, degetele-ţi sunt înnegrite Trupul îţi tresare Tu te rogi pentru Bine Binele nu vine Răul e singur cu tine Binele nu vine Răul te ţine în braţe, Sunteţi aproape unul şi acelaşi Fum şi foc Rău şi Bine Binele nu mai vine… ………………………………….. Lumânarea se stinge!

În pădurea gri de brazi Te-am rătăcit cumplit O, vai! Sufletul meu, ce faci?! Cum oare te mai pot eu regăsi? Strig, iar glasul mi se duce în vale Se pierde printre ape stătătoare O pasăre străină fiinţei mele se înalţă Dintre vârfuri ascuţite de copaci Până la stâncile lipite ce-mbrăţişează muntele Mă caţăr pe fiecare pietricică din drum Alunec des prin fum, dar mă prind de munte Mirosul apei îngheţate îşi face loc Şi mă ridică! Ajung aproape de tine, sufletul meu! Te-ai ascuns în peştera timpului de-odinioară Te-ai asuns în întuneric, dar tu eşti lumină în calea mea Te ating cu alte mâini… Simt muntele, apa, cerul şi copacul Eşti una cu natura Eşti din nou al meu!