E ca un cerc vicios…
Am idee de un vis!
Vreau să-l fac adevărat;
Am idee de o realitate!
Vreau s-o transform în vis.
Cine vrea un vis al realităţii
Sau
Cine vrea o realitate plină de
vise?
Două cuvinte simple, opuse în
context
totuşi definesc fericirea umană
Două cuvinte ca o parabola
parabolizate la infinit,
mărginite în tâlc,
insuflate de minţi omeneşti…
Visul realităţii e de-acum un
adevăr gol
făr’ pic de imaginaţie, iar
născut din cugetul persoanei
nu înseamnă decât nulitate.
Realitatea visurilor se pierde ca
o nebuloasă
Cu toţii avem vise, cu toţii
visăm
Însă nu mulţi îşi manipulează
visele…
În realitate!... le aruncă într-o
mulţime vidă de alte vise consumate…
Comentarii
Trimiteți un comentariu