Ai ales, iubito?

Are de ales, iubita mea…
are de ales simţuri, raţiune sau… pe mine.
Eu îi voi fi lumea întreagă
pitită între două mâini şi o inimă
anume făcute pentru ea, pentru a putea
atinge îngerul fără a-l profana.

Eu îi voi arăta, prin raţiunea mea
absolutismul verde al naturii proaspete
înnoratul abis al norilor de pe erete
veştejitul cimitir din străfundurile unor oameni
culoare zâmbitoare din Soare plămădită
care naşte alţi oameni şi iar oameni.

Numai eu îi pot explica, prin simţirea mea
magnificul nud al vieţii
picturile monocrome dintre zi şi noapte
aştrii pământeni insuflaţi ca să existe din cuvinte
istoria sinistră a întregii evoluţii
şi cum a luat fiinţă Dumnezeu.

Avându-mă pe mine, va avea în palmă dragostea
nemărginită de amor şi crescută de dor…
va avea infinitul visului care naşte speranţa
va cunoaşte viitorul doar privindu-mi ochii

un viitor de doi îndrăgostiţi…
unul care vrea lumea-ntreagă şi nu doar atât;
iar celălalt… cel care care e dispus să-l creadă şi să se sacrifice.

Un minor sacrificiu în numele focului
iubirii care arde din nemotivată pasiune
de cuvinte şi acţiuni
O pasiune care arde din simţiri şi din raţiuni
O pasiune a doi pasionaţi de arte şi de vieţi
O pasiune a celor care trăiesc!

                            … şi se iubesc…

Comentarii

Popular

Trăim într-o lume reală sau iluzorie?

Pisica cu ochi de sticlă

ceva în care n-am crezut vreodată.