Dulce gust al culorilor de tei!

Sugem roşu pur din sângele nostru
Îi dăm culoare iubirii
Măturăm negrul afară din bocetele noastre
Modelăm ţipătul durerii

Nuanţăm viaţa din noi şi numai noi
Naştem aşa emoţii simple
Care se-mpresoară în vârtejuri de fiori şi-aduceri aminte
Sau care se zbat prin vise şi caută o evadare

Conturul cerului se-umple de mâini
Cu pensule, creioane, foi şi acuarele agăţate de ele
Se-mbulzesc a atinge pământul cel brun,
spuma cea albicioasă,
soarele cel galben,
focul prea portocaliu,
Se-mbulzesc în a le măzgăli inapţi pe toate
Cu ale lor degete nimicitoare!
Până şi viaţa se fereşte de aceşti mici dumnezei,
Îşi cunoaşte sensul mai bine decât ei…

Culorile ne colorează din alb, gri sau negru;
Ne iau transparenţa de pe ochi şi ne-ndrumă
Ţinându-ne de mână
Ne opresc din colorat cerul, apa sau pământul
Şi ne lasă să palpăm prin culori…fiinţa noastră, fiinţa vieţii…

Cam astfel ne ungem multicolor şi trăim aşa cum ar trebui… iubind viaţa! 

Comentarii

Popular

Trăim într-o lume reală sau iluzorie?

Pisica cu ochi de sticlă

ceva în care n-am crezut vreodată.

Câteodată e tăcere